Renaste “podul de flori” de peste Prut?!

Evenimentele din ultimele zile privind relatiile politice dintre Bucuresti si Chisinau, m-au dus cu gandul la “podul de flori“ din 1990. Dupa 8 ani de carmuire comunista, in primavara acestui an legaturile bilaterale cu Romania au fost aproape paralizate prin denigrarile, acuzatiile si provocarile lui Voronin si contrele lui Basescu. Acum, noua guvernare din Moldova incearca sa redefineasca si restabileasca normalitatea in relatiile moldo-romane.

Dupa cum probabil ati auzit, Guvernul de la Chisinau a aprobat ieri, 18 noiembrie, Acordul cu România privind micul trafic la frontieră, ce a fost semnat la 14 noiembrie la Bucureşti. Ce presupune acest acord? Basarabenii care locuiesc pe o raza de 50 km de granita au dreptul de a intra făra viza in Romania. Ce sa zic, foarte bine ! Problema este ca eu, sau mai corect spus parintii mei, nu stau la frontiera, deci, nu pot beneficia de pe urma acestui acord. Insa, acest fapt, alaturi de numirea unui ambasador si deschiderea de noi consulate romanesti, este un un pas important in repornirea motorului colaborarii dintre “tarile mele”.

Totusi, starea incerta in care se afla Republica Moldova, ma face sa fiu sceptica si sa-mi pun mereu intrebari, dar incerc sa-mi mentin spiritul pozitivist si sa cred ca lucrurile se vor indrepta intr-o directie buna si ca vom scapa de mizeria asa-zis comunista, ce ne-a inmlastinit si ne-a creat frustrari si suferinte. Spun “asa-zis“ pentru ca de fapt este un pseudo-comunism nascocit de Voronin & co., doar un voal, ce acopera ochii prostimii care inca mai crede in “paine de 16 copeici si salam de 2 ruble”. Tind sa cred ca generatia de dupa ’90 are alt tipar de gandire si ca vom iesi din vagauna rosie. Stiu ca gurile rele vor comenta rautacios la sperantele pe care le avem legate de relatia cu Romania. Am citit chiar azi pe un blog cu cata ura si dispret se poate pronunta un roman fata de noi, cei care “graim moldoveneste” si carora “tare ne mai place culoarea rosie”. N-o sa-mi plang de mila si ma poate acuza oricine ca am venit in Romania, ca mi-a platit statul roman o bursa, ca am “furat” un loc de munca destul de bine platit, ca o sa obtin cetatenia romana in scurt timp. Asta e procesul de migratie, natural, firesc, dar mult prea complicat pentru zeii blogosferei romanesti, care nu pot sa scrie un post fara minim 5 injuraturi.

Imagine: Strangerinm's Weblog